Examinarea caprei urbane este un proces intrat deja în mecanismul perceptiei, activat parcă involuntar și automat, în timpul parcursului urban. Obiectele din afara spațiului personal atrag atenția la un anumit moment și ridică intrebări. In acele minute petrecute afară, stârnesc curiozitate, pentru ca mai târziu să cadă în rutină și să fie percepute ca detalii obișnuite ale platformei urbane. Sunt locuri în care e prezent un “cineva”. Fără să îl cunoaștem personal primim indicii despre repertoriul sau de obiecte pentru că în mod evident „cineva ăsta” are un scaun, o navetă goală, o carcasă de televizor, un abajur (dar numai wireframe-ul) și mai mult decat atât, repertoriul de obiecte spune povestea lui: i s-a stricat televizorul la un moment dat, a găsit niște cărămizi bune, are și o mașină care dacă ar semăna cu „capra” care îi ține locul nu prea-i bine cu ea. 

Capra urbană reinterpretată poate astfel să fie o prezentare a obiectelor din arsenalul domestic, și e mai amuzant așa, insă sub forma de crochiu. Aducem în stradă doar wireframe-ul unui umeraș, al unui fotoliu, al unei lămpi și lăsăm mecanismul inferentei să completeze întregul. 

Colaborare cu arh. Andrei Marcu.